Incercam sa luptam cu noi.Incercam sa ne canalizam tristetea in fericire.Sa ne mintim zambind,sa prefacem totul in roz.Dar nu merge,decat atunci cand nu suntem singuri.
Incerc sa nu mai gandesc atat de mult.Desi nu par.
Plang zambind.Si tot ceea ce fac se preface intr-o ploaie de vise macabre cu un scop al fericirii.
Dar ce probleme pot sa am? Nu am. Le creez aiurea.Sufar dupa perfectiune.Sufar dupa ridicol.
Ironizez viata,ma pacalesc.
Ascult.
Ce sa mai ascult ? Nu e nimic de ascultat aici.Sunt doar visele mele.
Si astfel ma cufund in universul meu.
Tacere.
Apoi tu.Dar stai.Nu faci nimic. Eu inca sufocata de halucinatii cuprinse de teama.
Apoi inchid ochii.Vizez ca totul se transforma in apa.
Ii deschid.
E dimineata.
La fel,uita,inchide ochii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu