Soul.

Nu imi doresc fiu suparata. Arat tuturor ca zambesc,ca ma simt bine,ca sunt fericita,dar defapt putini stiu cum ma simt.
Privesc in jurul meu.Oameni noi,oameni adevarati.Prieteni. Ma mai uit inca o data,poate am ratat ceva.Da..Parca vad in zare ceva schimbat. Ceva ce doare.Ceva ce nu mai este la fel.
Incerc sa trec cu vederea,poate mi se pare. Poate eu sunt umpic altfel. Si mai fumez o tigare. Ma uit din nou. Tot la fel.Ceva-ul ala parca e altfel. Eh,sa mor. Mi se pare oare?
Privesc inainte. Continui sa rad,sa ma distrez. Dar acel ceva parca imi tot sare in ochi. Nu , nu e normal.
Si mai iau o gura de suc.
Plec.
In drum spre casa ma gandesc de ce acel ceva e altfel,de ce nu e ca inainte , de ce ? Ma enervez . Sa fie timpul? Continui sa cred ca am ganduri ireale,ca delirez din cauza ca poate gandesc mai mult de cat trebuie.
Suna telefonu.
,,Da acel ceva e altfel,,
,,Deci nu mi se pare? asa e cu adevarat? Yey..,,
Inchid telefonul,ma pun intr-un colt. Ascult Tapinarii Sfarsit si inceput de lume. Plang.
De ce acel ceva incepe sa se termine? Se va termina curand? Atunci e naspa.
Ceva.