Si poate ca mii de vise se impart astfel : in minute ce se divid in ore..iar in clipe dulci ce par ani..in pierderea amara a sinelui,in tine si iar , tot. Si poate ca nimic nu pare sa mai fie precum o poveste plina de tandretze picurata cu stropi de iubire,poate ca nimic nu mai poate da inapoi. A fost o data o poveste batuta in noi....,,
..Si a fost demult,a fost atunci cand norii picurau cu bucatzi de argint,cand lumea era alba dar totusi amagita cu un ton masliniu..a fost atunci cand panza nu era pictata si cand noi eram ..poate doar niste straini pierduti in lume. A fost atunci cand nimic nu mai oprea iubirea,cand nimic nu mai statea in viitor,si cand noi..cand noi eram niste farame cu suflet identic..ce se cautau pe sub perdeaua patata cu un tus morbid. Era atunci cand fara sa vreau ma pierdeam in zambetul tau,dar si in ochii tai ce pareau sa ma inteleaga pe deplin. Era atunci cand ceva din mine se regasea in tine si analog..dar te iubeam .Te iubeam sub o copertina de negatie,te iubeam precum un om orb..atat de mult,dar totusi atat de putin..era demult..cand soarele raserea sub un cer movuliu..
O clepsidra,un car de ani..dar defapt ,doar luni. Sau poate ca lunile trec ca anii,ma las imbibata in aceasi persoana,cu acelasi zambet.Ma las orbita de sperantza, ma opresc in timp..apoi ma impiedic intr-o aura de fericire..
Pentru tine,pentru atunci..pentru 29 noiembrie 2007.
Pentru ca s-a intamplat si acum nu mai conteaza
(post vechi)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu