luni, 31 martie 2008

Copii pragmatici


Suntem prea pragmatici.Cine?Noi.Care noi?Pai noi.Gandim totul prea matur.Suntem totusi copii.Ne facem idei despre viata,idei dure,idei adevarate.
Gandim prea mult.Vrem o lume perfecta.Ne dorim sa ne evidentiam.Sa fim cool.
Adevarul ne doare,preferam sa ne mintim zambind.Preferam sa vedem lucrurile in roz desi ele sunt negre.Preferam sa gandim pozitiv,sa credem in viata,sau cel putin asa vrem.Totul este o aluzie.Lumea e rea,copilaria e stearsa.
Radem de cei mai copilarosi ca noi.Vrem sa parem mari.Suntem mari.
Intervin probleme,intervin situatii.Intervine dragostea si prietenia.
Nu e mai usor sa fi copil?Nu e mai usor sa nu ai nici o grija?Este.Este si mai frumos.Toata lumea sa se iubeasca,lumea sa fie simpla.
Orice loc poate deveni un palat.Orice om poate fi rege.Orice fetita ,printesa,orice baiat,print.Iar lumea sa fie o joaca.Un vis,un basm.
E copilarie.E simpla.
Si revenim.Suntem altfel.Avem alte preocupari,media ne controleaza.
Ne gandim la lucruri ireale,lucruri ce ne controleaza viata.Ne facem probleme aiurea,incerca, sa me prefacem ca nu exista.Si continuam sa scriem despre viata.Continuam sa ne mintim.Crestem.Poate prea mult.Suntem mai maturi si mai pregamatici.Personal , imi place. Ne place?DA.
Lumea se invarte in jurul nostru.Fiecare cu ale lui.Totul are un inceput.Totul are un sfarsit.
Vrem sa ne traim viata..Vrem sa iesim,sa ne distram,sa creeam,vrem sa cunoastem lumea.Vrem cam multe.Cam prea multe.Si totusi ne descurcam.
Ne simtim bine pe moment,apoi ajungem acasa,ne deschidem calculatorul , si vorbim.Vorbim despre lume.Despre iesit. Si ne place viata.Ne place modul in care o traim.
Mai suferim.Incercam sa ne prefacem suferinta in zambet,incercam sa nu luam totul in seama.Ne mintim.Dar nu vrem sa credem.
Si uite asa trec anii.Aceleasi povesti doar ca alte personaje.Aceleasi discutii zi de zi.Totul e la fel.
Iesim la un ceai si ne amintim de iarana trecuta. Mai conteaza?Si ce daca era frumos?
Si lumea e in continua miscare,la fel si noi.
Copii pragmatici.

duminică, 30 martie 2008

Soul.

Nu imi doresc fiu suparata. Arat tuturor ca zambesc,ca ma simt bine,ca sunt fericita,dar defapt putini stiu cum ma simt.
Privesc in jurul meu.Oameni noi,oameni adevarati.Prieteni. Ma mai uit inca o data,poate am ratat ceva.Da..Parca vad in zare ceva schimbat. Ceva ce doare.Ceva ce nu mai este la fel.
Incerc sa trec cu vederea,poate mi se pare. Poate eu sunt umpic altfel. Si mai fumez o tigare. Ma uit din nou. Tot la fel.Ceva-ul ala parca e altfel. Eh,sa mor. Mi se pare oare?
Privesc inainte. Continui sa rad,sa ma distrez. Dar acel ceva parca imi tot sare in ochi. Nu , nu e normal.
Si mai iau o gura de suc.
Plec.
In drum spre casa ma gandesc de ce acel ceva e altfel,de ce nu e ca inainte , de ce ? Ma enervez . Sa fie timpul? Continui sa cred ca am ganduri ireale,ca delirez din cauza ca poate gandesc mai mult de cat trebuie.
Suna telefonu.
,,Da acel ceva e altfel,,
,,Deci nu mi se pare? asa e cu adevarat? Yey..,,
Inchid telefonul,ma pun intr-un colt. Ascult Tapinarii Sfarsit si inceput de lume. Plang.
De ce acel ceva incepe sa se termine? Se va termina curand? Atunci e naspa.
Ceva.

sâmbătă, 29 martie 2008


Medicina. La inceput,Dumnezeu a creat Raiul,apoi pamantul,cel putin asa se zice.A ceat de la pasari , l bestii infricosatoare. S-a jucat cu creatia . Apoi Dumnezeu a creeat omul. Da,omul. Dupa aceea, Dumnezeu a creeat soarele si luna.
Cand oamenii au probleme,in general acestea se reflecta ca fiind probleme mai mari decat el insusi.
Insa pentru un chirurg , singurul lucru care are sens este medicina.
Faptul ca poti salva vieti este un lucru deosebit,special.Medicina.Suna bine.Foarte bine chiar.Oamenii mor.Oamenii se imbonlavesc,raman fara speranta. Lumea lor se naruie atunci cand li se zice ca vor muri in 6 luni. Da,e tragic.Ei,doctorii in halat alb se pierd in ochii pacientilor bolnavi. Zic ca vor face tot ce se poate. Si asa este.
Vreau sa dau la medicina. Simt asta,am medicina in sange.
Dar totul se duce. Acel sentiment ca vrei,ca poti,se duce.Crezi ca poti face asta? Oare? Bine crezi.Crezi azi crezi maine...dar apoi? Totul se duce.Te intorci imediat de unde ai plecat. Nu-i asa?De unde?
Ei bine vreau . Dar pot? Nu stiu . Incerc
Nimic nu e imposibil, dragostea controleaza lumea. Pasiunea pentru ceea ce vrei sa faci intrece orice limita.Speranta moare ultima.Si sper. Sper sa ajung la medicina. Vreau sa ajut oameni,vreau sa tai,vreau sa fac transplant de inima. Da,chiar.VREAU!. Atunci : LUPTA!
Medicina

Prietenie.


Prietenie. Ce mai e si aia defapt? Un prieten poate insemna mai mult decat un frate,un prieten poate fi singurul care te poate face sa zambesti atunci cand sufletul tau moare. Amic.Tovarash.Prieten.
Multi definesc prietenia ca pe ceva menit sa fie pe vecie,ceva ce trebuie afisat peste tot,ceva cu care trebuie sa te lauzi. Adica o prietenie superficiala.
Prieten nu inseamna sa iti pui la status ,, Pompiliu is my best friend,, sau sa iti pui la avatar o poza cu Pompiliu.NU! Este ceva sincer,este un lucru pt care sa plangi atunci cand se va termina. Un prieten te ajuta cand ai probleme cu parintii si vrei sa fugi de acasa, la el:)).Doamne. Prieten inseamna un om de care esti dependent,esti gata sa ii impartasesti cele mai ascunse dorinte,ganduri. Prieten este cel ce te suna in continuu,sau cel pe care il suni in continuu involuntar (Dodo).Cel cu care vorbesti , plangi , razi.
Cine dracu e Dodo asta? L-am pomenit inca in doua posturi. E varmiu. Impreuna am cunoscut niste prieteni adevarati. Am invatat sa valorificam o relatie,am invatat sa fim mai generosi si sa alegem intre bine si rau. Friendship is rare.
Sa revenim.
Daca dragoste este atunci cand nu pot sa traiesc fara tine,atunci prietenie ce e? E ceva rar,ceva ce nu e tocmai tot timpul constat si nici bine definit.
o poveste de prietenie.
-Erai cel mai bun prieten al meu. Stiam asta si o simteam.Desi eram reci cand stateam cu mai multi,la telefon sau in drum spre casa mi se parea ca te cunosc dintodeauan. Staim ca o sa dureze mult,pt ca de fiecare data cand ne certam,eram distrusa,eram insuportabila,uram sa te vad dar adoram sa te ranesc. Si stiu, te-am ranit atat de tare ,apoi mi-a parut rau. Prietenia se rupsese. Lantul pe care il credeam gros,dur si infinit . Cum avea sa fie viata mea? Ramasem fara un prieten,cel mai bun.
Lunile tot treceau, vroiam sa raspunda,sa vorbesc si sa ne impacam. Nimic. Imi pierdusem orice speranta . Ma lasasem moarta. Distrusa de durerea coplesitoare a prieteniei distruse. Nimic nu mai era la fel si nimic nu mai avea rost.Pierdusem.
,,As vrea macar o zi sa fim din nou prieteni,,
Chipul meu arata altfel,acea vlaga din mine murise,la fel si eu. Eram alta.
Ne revazusem. Ha, degeaba . Tot nimic.
Am trecut si peste asta.
Dupa luni de zile ne impacasem. Nu era la fel,acum insa e. Acum vad o prietenie prin alti ochi. Nu trebuie sa ranesti persoanele la care tii. Pentru nimic.
Si uite,iara sunt fericita. Am acum si prieteni noi dar nu am uitat de cei vechi.
Prietenie.

Poveste de dragoste





Parcul era pustiu,iar vremea incepea sa se raceasca pe masura ce se insera.Eram doar noi.Mersul nostru se auzea incetisor pe asfaltul seminghetat.
Si iata! Locul de joaca pustiu..un tobogan tub avea sa ne tina umpic de caldura.Era un loc inghesuit zdrobit de talpile copiilor. Un gemuletz mic si zgariat ne trezea la realitate din coltul nostru de rai. Nu puteam sa cred. Stateam in bratele lui,ma incalzeam,ii simteam respiratia , il simteam cum tremura,ii auzeam glasul,ma uitam in ochii lui cu o privire necunoscuta,pierduta.Dar ma simteam bine si in siguranta.Dupa aceea zi povestea de dragoste a continuat.
Vedeam,auzeam,vorbeam,iubeam.
Iar el?El era asa cum imi doream,cald protectiv.Parul blond ii acopereau ochii albastrii in care ma pierdeam.Glasul lui era bland,asemanator cu cel al unui inger.Atingerea lui era fina..o poveste rupta din paradis.Buzele lui moi le atingeau pe ale mele creend un soi de dragoste si pasiune .
Atinsesem apogeul fericirii.
Saptamanile treceau,aceeasi bucurie,aceeasi ochi,acelashi glas. Apoi lunile.La fel.
In surdul ecou al pustiului ii auzeam glasul tremurand,,lumea e impartita in doua culori,de ce?,, apoi ma saruta. Pielea lui era calda,fierbinte in comparatie cu gerul de afara.
Locuri aglomerate.Pierduti in euforia dulce a iubirii,indragostiti.Orbi.O lume a noastra. Visul continua.
Nimic nu ne mai putea despartii dupa 5 luni. Flacara dragostei inca ardea.stiam ca vom fi impreuna pe veci.
Deja aveam planuri pt vacanta de vara .Vama Veche era locul unde marea ne astepta.
Saruturi pe plaja ,briza marii simtzandu-se usor,aceasi privire pierzanta,aceasi caldura.
,,Ma mut,,
,,Cum adica?,,
,,Voi pleca din viata ta in curand. ,,
O fraza. Era inca era acolo,langa mine ,ochii lui sclipeau,si parul adia jucandu-se cu vantul. Am atipit cand cerul se facuse spre rosu.
Ma trezesc a doua zi.
,,Totul a fost un vis,,
E inca aici,langa mine,il simt . Nu ,nu cred ca a plecat. Ce data e azi? 29. Azi se fac 5 luni.
Te iubesc!

vineri, 28 martie 2008

Paralelism


Frica..frica de necunoscut. Universul meu.. e atat de familiar dar totusi parca imi este strain. Este locul in care nu stiu niciodata ce sa fac dar am lumea mea cu gandurile mele scoase din tipar. Dar realitatea e alta. Nu se invarte in jurul unei papusi pe care o idolatrizam cand eram mica , nici in jurul lui. In jurul meu.
Ma gandesc oare de ce iubesc atat de mult? Nu e vorba de o persoana ci e vorba de mai multe. Iubesc pt ca acele persoane m-au invatat sa ma transform,sa am incredere.Sunt tot ce am.
Dar cum o fi inceput totul?..Nimic nu a fost asa de la inceput...
Cand am venit in liceu eram o straina..una roz:D. Nu stiam ce e tnb-ul,nu auzisem de nimic,nici nu imi doream. Pe masura ce ,,cresteam,, incepeam sa devin ca ,,ei,, , ,,acei ei,, aratau si erau altfel.Stiam ca nu ,,cool,, insemna ce faceam
Pt mine a fi cool inseamna a fi fake. Nu sunt comunista si eu beau si eu fumez,dar urasc wannabe , fake's . ,,Acei ei,, nu faceau nimica,erau la fel ca ,dar aveau personalitate. Nu liceul era vinovat,ci varsta si modul de a vedea viata.
Acum sunt o alta tipa..totul s-a schimbat . Vad viata altfel , prin alti ochi. Stiu pe cine sa apreciez si pe cine nu. Nu regret ca am ajuns sa ascult rock , si sa o ard aiurea peste tot. Ma bucur ca am ajuns sa fiu altfel decat vreo cocalara. Astea erau cele doua paralele...fiecare este influentat sa isi aleaga calea.
Acum sa nu intelegeti gresit,nu am nimic cu tiganii,negrii etc. dar nu imi plac manelele. Nu au versuri in care sa te regasesti..plus nu imi plac manelarii. Nu suport ideea aceea de superficialitate exagerata,si fericire continua. Prefer fericire in rate..cine poate sa fie fericit tot timpu?
Nimeni.
Asadar,paralela dintre cele doua stiluri de viata ale adolescentei conteaza tare mult.Nu sunt doar doua.
Nu am regrete. Iubesc tot ce m-a adus aici.
Urasc liceul transformat in ceea ce nu trebuie adika ,,manelony,, si as vrea sa evadez din replicile zilnice ale colegilor mei tonti. ,,Cretinilor puneti-va gutza si lasati-ma in pace,, . Vreau in lumea mea din Bucale , unde toata lumea se cunoaste si toata lumea se simte bine.
Have a nice day.
(1 ora pana la injectie :-s , si al 3lea post pe ziua de azi.)

Cine esti?Cine suntem?Cine sunt?

V-ati pus vreodata intrebarea: cine sunt? ...probabil ca multzi da. Dar defapt cine suntem cu adevarat? Bun , suntem oameni , avem familii,un stil de viata dar defapt cine suntem? Avem fiecare idei preconcepute despre lucruri,oameni.Dar daca stam bine si ne gandim noi nu existam,sau nu vom exista pe veci. Ideeile noastre bine definite despre viata , si in general persoana noastra si lucrurile care ne plac si le iubim,toate se vor duce pe rapa destinului atunci cand vom muri. Dar totusi cine suntem , de ce ne zbatem sa devenim ceva cand stim k in curand totul se va sfarsii si ca oricum , in afara de familie si prieteni nimanui nu ii va pasa.
E greu sa iti dai seama cum este moartea. E greu sa te gandesti. Cum o fi oare sa fi singur pe o lume necunoscuta plina de obstacole sau placeri? Exista rai si iad? Exista reincarnare? Eu personal cred ca viata e un somn indelungat, iar visul acestuia este propia ta viata pe care o retraiesti. Viata si moartea sunt eterne sfarsituri si inceputuri. Imi plac filmele cand moare cineva si in acelasi timp se naste cineva. Un lucru este cert,sufletul va ramane. Dar ce se va intampla oare cu toate amintirile si lucrurile care le iubesti? Vor ramane intr-un sertarash undeva ascunse in sufletul nostru? Nimeni nu stie. Noi singuri vom afla cum este moartea de fapt.
In concluzie : cine suntem? Am fost vrodata alti oameni in alte perioade? Sau ce an fost inainte sa ne nastem...si ce suntem defapt acum? Bun sa zicem ca sunt o eleva,cu principii nesanatoase ce-i drept,care isi iubeste viata si anumite persoane. Dar cand toate acestea se vor duce intr-un val intunecat necunoscut si negru si le voi pierde pe toate....
Cine sunt eu? Cine suntem noi?
..oameni?!
evident ca da. Mi-e frica de ceea ce se v intampla intr-o alta lume. Eu de una singura...nu , nu ma vad bine.!
Sa speram ca mai e pana atunci si sa traim bine, bucurandu-ne de viata .
Cine suntem? Cine esti?Cine sunt?

Ace si seringi




Durere de gat , ace si injectii cu penicilina si gentamicina- asta e viata mea ....urat,nu?

Macar stiu ca nu ma voi duce la scoala pana dupa summit..ei si ce? Tot nu ies. Ma doare tot corpu..si nu imi convine. Ce naiba injectii din 6 in 6 ore .... de unde dracu m-am molipsit eu cu atata ghinion?...Stau in casa in fata calculatorului toata ziua(eu care de obicei nu suportam calculatorul) si daca nu stau..ce pot sa fac?! sa fumez toata ziua...super benga shlenga,right?

Doamne....cand se termina oare acest chin? M-am saturat sa vb de parca as fi beata tot timpu, sau sa merg k o handicapata din cauza curului meu ciuruit.

Acum ceva timp , radeam cu Dodo de zicala ,,Sanatatea e cea mai de pret ,, ....pai cam e...si mi-am dat seama de asta pt k nu poti face nimik cand te doare ceva atat de rau.Nu te poti distra.

Mai mult de o saptamana libera...Atatea zile in casa? Merita? Sau sa ies pur si simplu pe usa si sa vad ce se va intampla cu gatul meu..Totusi e Amigdalita Acuta #@!&%$...

Pfff...mor aici ... MOR! Si se summit nimeni no sa iasa k vai ks atentate:))..ce sa-ti povestesc..nu cred..si daca ar fi ar fi pan centru...si nush am mai avea ink o sapt libera..sper;) Bine...totusi sa nu sper sa fie rau pt tara asta ,, superba,,

Ahh la 12 tre sa ma duc sa ma intzep..e abia 10:39 si e vineri...si mai e mult pana maine knd poate o sa existe umpik noroc si pt mine sa ies si eu pafara..

Asta este. Copii avetzi grija...:D

The sign said

Long haired

Freaky people

Need no apply

joi, 27 martie 2008

Nou.

Totul e nou. Lumea se schimba si nimik nu mai e cum a fost. Trecutul ramane o umbra plina de amintiri dragutze..si totusi e bine , poate mai bine. Aceeasi prieteni dar o alta perspectiva.
Scoala ramane. Aceasi rutina... as vrea sa scap de rutina,rutina e naspa. Vreau sa evadez din ceea ce toti numesc ,,normal,, si macar ptr o zi sa pot face tot ceea ce vreau.
Vreau sa ma scol de dimineata si sa stiu ca toata ziua pana seara o sa ma simt bine. Nu mai vreau sa fie o zi de rutina..sa ma scol sa ma spal ,sa ma imbrac apoi sa plec sictirita la scoala ,unde ba sa ma enerveze dirigamea intrebandu-ma daca ,,am patzit ceva sau ochi,, sau colegii cu aberatiile lor stupide..k deh..principiile de cacat ale romaniei.
Vreau sa ma simt bineeee....nu sa stric starea de bine cu tot felu de chestii periculoase,pt k nu vreau sa imi ratez viata,nu vreau sa nu ma duc la scoala,vreau sa invat si sa ajung chirurg..dar vreau ca rutina zilnica sa devina o placere..cum? nu stiu dar vreau sa aflu. Vreau cam multe,nu? Da stiu. Mie lene. Vreau ,vreau,vreau..Poate ca visele noastre cele mai marunte inseamna cate ceva in viata de zi cu zi.Bun , ce vreau eu este o aberatie gigantica..la fel ca acest post. Dar acum pe bune orice chestie conteaza. Orice zambet poate face totul mai frumos. Viata merita traita...just dont waste it..