luni, 17 noiembrie 2008

Ganduri acoperite cu ger

Printre picaturile de gheata ale ploii de toamna, se faramiteaza durere. Printre stelele mate ale cerului moracanos , se strecoara iubire. Printre tine,printre mine, se scurge insa un leac necunoscut.
Prin panza murdara a trecutului, razele iubirii sterse ,lumineaza un nou inceput...sau un trecut inexistent. O impuritate de perfectiune ce creioneaza trasaturile a doi tineri. O orgie de prefacere ce schimba fetele a doua persoane ce nu se mai cunosc la fel. O enigma. O stea ce nu mai clipeste la fel.
Prin ger. Prin vant. Prin caldura. Prin mine.Prin tine. Doar prin noi..si atat. Da. Atat. Pentru ca lumea e plina de imperfectiuni,lumea e plina de minciuni. Tu esti plin de secrete. Eu sunt plina de timiditate. Eu sunt un copil. Tu esti cel matur.
Noi. 1 an. Nimic. Nu conteaza.
Ci doar atat.
Astept usor ca lumea sa prinda viata, zapada sa curga din cer ca si cum pamantul ar fi presarat cu o ploaie de stele. Astept ca gerul sa ne inghete, sa ne degere, sa ne iubeasca cum nu a stiut nimeni sa o faca. Astept ca trecutul sa fie doar o veche carte de basme. Mirosul vinului fiert si gustul de iarna sa alcatuiasa un nou capitol.
Astept sa pictez pe acele panze mancate de timp. Astept sa alcatuiesc un peisaj abstract plin de ura si iubire, sa impletesc perfectul si imperfectul intr-o lume unica. Doar o alta dimensiune. Doar alti noi.
Da , asa , doar alti noi. Doar alte doua persoane ce s-au cunoscut odata la o ceasca de vorba. Doar doua persoane ce o data au impartzit lumea cu ceilati si au lasat praful sa se duca precum o pulberele in drepul vantului crud de munte. Atat si nimic mai mult.
Caci lumea nu e plata. Caci inspiratie exista. Caci putem fi ce vrem cand vrem.
Pentru ca se poate. Si pentru ca stiu ca desi nu vei fi nicodata langa mine,tu existi.
Si pentru ca defapt esti un personaj ireal, ceva doar in mintea mea.
Te iubeam,te iubesc,fraere.
Si lumea acuma se imparte in doua..
Incerc sa sar acea dreapta spre o noua viata..

luni, 3 noiembrie 2008

Family portrait.

,,When life shows you a hundred reasons to cry , show life a hundred reasons to smile.,,
I have a lot of reasons to cry, a lot of reasons to smile. But life isnt only about lauching and crying. Its a little bit differnent.
What should i do when all the things that i belived in are falling down like a rain full of darkness?
Were should i go when i know that everybody would ignore me and let me die in a coma?
What should i do to let go the pain inside me?
There's no answer . There's no truth in this world.
There's no drug that can save me, there's no spell that could bring me back in time. There's no time. There's no way that i can do things better. Its only me in a big world full of emptyness and lonlyness . Nobody can save me. Nobody would do it . Cuz' all the mistakes i did left a big scar on everyone's personality.
I do have signs on my body . I do have signs of the past. I do have signs of the bad days,good days.
But the signs dont have anything to do with the present we life in.
So..i took my bag, live. The life won't change without me. They wont notice if i left.
Now im gone. Im gone for you my darling. For you mom,for you dad.
Nothing can bring us in the past. We wont repair something that still lays on our body. We can repair our mistakes.
Its our fault.
Bye.
Im gone