Hohote de ras .Plansete.Tipete si totusi iar...rasete.Oameni,multi oameni. 100 de ganduri si 1000 de pareri.Trandafiri.Gunoi.Ploaie.
Vreme urata si ...rasete.
Ceai,caiet,pix si scrumiera.
Conversatie monotona,nimic mai presus sau mai prejos decat cotidianul,nimic mai desobit,parca acelasi teatru la nesfarsit.Aceleasi replici si aceeasi actori tristi.Acelesi zile si aceleasi ore.Zile gemene. Si nimic.
Uneori lumea e mult prea complexa,uneori noi suntem mult prea complexi,mult prea plini de personalitate,mult prea deosebiti,poate mult prea ciudati.Uneori poate ca nu ne acordam destul timp pentru a ne cunoaste si lasam totul precum o mare alba al necunoscutului.
Cel mai des persoana noastra sede pe primul loc,cel mai des noi suntem cei ce vrem pe toate.Dar atunci cand vrei ceva,si ai acel ceva,acel lucru nu este la fel de frumos.Aici este vorba despre dorinta,despre tot ce ar putea sa ne furnizele acel drog mult prea cautat : fericirea.
Fericirea are formele ei,fericirea e un lucru marunt,fericirea nu este ceva atat de complex,este ceva simplu,ceva ce nu se vede,ceva ce se ascunde dupa fetle noastre,ce ne imblanzeste expresia fara a o face atat de evidenta.
Dar noi..Complexitate.Diversitate.Varietate. Mult prea mult,mult prea putini.Prea putina intelegere,prea multa lume ce vede lumea din exterior ,ce priveste totul dupa ambalaj,dupa eticheta, dupa cum arata,nu dupa ce gandeste. Prea multa lume a caror viata este rezumata la o fericire falsa,o fericirea ce inlocuieste la fel de bine fericirea morala. Prea mult gunoi intr-o lume atat de speciala.
Poate ca ce scriu eu aici e total diferit de ceea ce scriu eu de obicei,poate ca inceputul nu o sa aiba vreo legatura cu sfarsitul..dar ce conteaza?In viata trebuie sa te impui!
Si uneori imi doresc sa pot schimba ceva,sa fie ceva mai bine decat de obicei.Uneori imi doresc sa gasesc oameni care pot vedea dincolo de haine,dincolo de ce se poarta,dincolo de ce e noi.As vrea sa ajung acolo unde nu e ,,cool,, si unde nu a fost nimeni,as vrea sa fac lumea mai buna. Ar fi desigur..imposibil.Ar fi imposibil ca toata lumea sa fie ok cu toata lumea. (We're not in the 60s anymore)
Si totul piere..totul se duce usor...atat de usor prea cum a si venit.
Aiurea..si mai mult de atat.
Nimic.
Doar o parere....si -atat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu